Întrebări frecvente

Programările se fac exclusiv online, prin accesarea link-ului:

https://hub.mai.gov.ro/cei/programari/harta

Da. Cererea pentru eliberarea cărții electronice de identitate (CEI) poate fi depusă la orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor din țară, indiferent de localitatea în care aveți domiciliul.

Da. La depunerea cererii puteți solicita ridicarea cărții electronice de identitate (CEI) de la un alt serviciu de evidență a persoanelor. În această situație, termenul de eliberare se prelungește cu 10 zile lucrătoare.

Da. Cartea electronică de identitate (CEI) poate fi eliberată și minorilor sub 14 ani. Pentru detalii consultați secțiunea Evidența persoanelor/ Acte de identitate/ Cartea electronică de identitate

Cartea Electronică de Identitate utilizează două coduri PIN, fiecare având un rol diferit:

• PIN-ul de 4 cifre este utilizat pentru autentificarea în sistemele informatice și accesarea serviciilor electronice.
• PIN-ul de 6 cifre este utilizat pentru semnarea electronică a documentelor.

În cazul în care ați uitat unul dintre coduri PIN, puteți solicita resetarea acestora la orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor, indiferent de domiciliu.

Informațiile privind adresa de domiciliu pot fi accesate în mai multe modalități:

• prin citirea CEI cu un cititor de carduri și aplicația dedicată IDPlugManager, pentru stații de lucru cu sistem de operare Windows, MacOS sau Linux;
• prin citirea CEI cu aplicația mobilă RO CEI Reader, versiunea pentru Android sau iOS;
• prin solicitarea unui certificat electronic de atestare a adresei de domiciliu/reședință – poate fi obține online, gratuit și semnat electronic de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, accesând platforma de servicii https://hub.mai.gov.ro/

Mențiunea privind stabilirea reședinței se acordă pentru perioada solicitată, dar aceasta nu poate fi mai mare de un an. La expirare, poate fi solicitată înscrierea unei noi mențiuni.

Da, se poate schimba domiciliul în CEI, prin depunerea unei solicitări la oricare Serviciu Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (S.P.C.L.E.P.).

În prezent, mecanismul de emitere a cărții electronice de identitate pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate este în curs de implementare.

Procedura de eliberare, calendarul implementării CEI în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate vor fi comunicate public în mod transparent de către MAI, la finalizarea etapelor organizatorice și tehnice necesare pentru punerea în aplicare a noilor prevederi.

Nu este necesar ca proprietarul să fie prezent la ghișeu, sub condiţia ca aceasta să îşi exprime consimţământul anterior depunerii cererii de eliberare a CEI. Solicitantul trebuie să prezinte declarația la momentul depunerii cererii.

Declarația de primire în spațiu a găzduitorului poate fi dată în fața :

• lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidență a persoanelor de la locul de domiciliu al găzduitorului,*
• polițistului de siguranță publică,*
• notarului public român,*
• funcționarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României. **

* poate fi dată cu cel mult 90 de zile înaintea depunerii cererii;

** poate fi dată cu cel mult 180 de zile înaintea depunerii cererii.

Declarația de primire în spațiu a găzduitorului poate fi dată și online, în portalul HUB de servicii al Ministerului Afacerilor Interne, accesând link-ul https://hub.mai.gov.ro/ secțiunea "Identitate persoană"- "Exprimarea consimțământului pentru primire în spațiu".

Da. Legea oferă posibilitatea de a solicita oricând preschimbarea unui act de identitate aflat în termenul de valabilitate, indiferent de actul de identitate deținut (buletin de identitate, carte de identitate model 1997, carte de identitate provizorie, carte de identitate simplă), la oricare SPCLEP.

Titularul sau reprezentantul legal al acestuia poate depune cererea pentru eliberarea unei noi cărți de identitate cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate al documentului de identitate. Actul de identitate, valabil, rămâne în posesia titularului până la data înmânării noului document.

Pentru preschimbarea actului de identitate, emiterea CEI nu este condiționată de expirarea actului de identitate deținut, ci poate fi solicitată oricând la oricare SPCLEP.

Da. Cetățenii români sunt obligați să solicite eliberarea unui act de identitate, în termen de:

15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani;

un an de la data acordării/redobândirii cetățeniei române, când optează pentru stabilirea domiciliului în România.

Cetățenii români care deja posedă un act de identitate, au obligația de a solicita eliberarea unui nou act de identitate:

cu cel mult 180 de zile înainte de data expirării valabilității, dar nu mai târziu de 15 zile înainte împlinirea acestei date;

în termen de 15 zile de când intervine: modificarea numelui de familie, prenumelui, a datei nașterii ori a adresei de domiciliu ale titularului; schimbarea denumirii sau rangului localităților și străzilor, renumerotarea sau rearondarea imobilului de domiciliu, înființarea localităților sau străzilor.

Ambele acte de identitate au același format, de tip card bancar (ID1) și sunt utilizate pentru a confirma identitatea titularului.

Totuși, doar CEI oferă funcționalități suplimentare:

protecția datelor: are mecanisme avansate de securitate a datelor personale;

document de călătorie: poate fi utilizată ca document de călătorie în scopul exercitării dreptului la liberă circulație, în toate statele Uniunii Europene, precum și în alte state care o recunosc ca atare (de ex. în Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Confederația Elvețiană, Republica Moldova, Turcia, etc.);

autentificare online: poți să dovedești că tu ești titularul actului de identitate și să accesezi servicii electronice, fără a te deplasa la ghișeu;

semnătură electronică: poți semna, cu valoare juridică, un document electronic, folosind certificatul pentru semnătură înscris pe CEI;

adresă flexibilă: poți schimba adresa de domiciliu/reședință, fără să fie nevoie de eliberarea unui nou act;

disponibilă și pentru copiii cu vârsta între 0 – 14 ani;

Pierderea, distrugerea sau furtul actului de identitate se declară la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, odată cu ocazia depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate.

Actele de identitate declarate pierdute, distruse sau furate sunt nule de drept.

Actul de identitate declarat pierdut sau furat, care a fost ulterior găsit de titular, trebuie predat în termen de 48 de ore la orice serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor.

Persoana care a găsit sau a intrat, în mod fortuit, în posesia unui act de identitate, indiferent cine este titularul acestuia, este obligată să îl depună ori să îl trimită, în termen de 24 de ore, la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor sau la cea mai apropiată unitate de poliţie.

Cetăţenii români cu vârsta mai mare de 18 ani cu domiciliul în străinătate pot adresa cererea de transcriere în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială, primăriei localităţii pe raza căreia au avut ultimul domiciliu în ţară, iar dacă nu au avut domiciliul în România, la Direcţia de Stare Civilă din cadrul Direcţiei Publice de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al municipiului Bucureşti. Minorii cu vârsta mai mare de 14 ani solicită transcrierea certificatelor de naştere în nume propriu ori prin împuternicit cu procură specială, asistaţi de unul dintre pãrinţi sau, dupã caz, de tutore; în cazul în care pãrinţii au domicilii diferite în ţarã, primãria competentã privind transcrierea certificatului de naştere poate fi oricare din cele douã primãrii pe raza cãrora au domiciliul pãrinţii minorului.

În cazul transcrierii certificatului de căsătorie, cererea se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale de la domiciliul comun al soţilor, iar dacă soţii au (au avut) domicilii diferite în ţară – la oricare dintre cele două primării.

În cazul transcrierii certificatului de deces, cererea se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al solicitantului sau primarului unităţii administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în ţară al persoanei decedate.

Cetăţenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România, cu excepţia celor care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română în temeiul art. 10 şi art.11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, depun cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă la Direcţia de Stare Civilă a Sectorului 1 al municipiului Bucureşti; cererea se depune personal sau prin împuternicit cu procură specială, autentificată şi se soluţionează în termen de 60 de zile de la data depunerii.

Cetăţenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia românăîn temeiul art.10 şi art.11 din Legea cetățeniei române nr.21/1991 republicată,cu modificările şi completările ulterioareşi care nu au avut niciodată domiciliul în România depun cererea de transcrie personal sau prin reprezentanţii legali ai acestora, după cum urmează:

la primăria oricărui sector al municipiului Bucureşti;

la primăria oricărui municipiu, reşedinţă de judeţ.

Persoanele care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română şi care au avut domiciliul în România, depun cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăria unităţii administrativ-teritoriale pe raza căruia/căreia se află:

ultimul loc de domiciliu avut în ţară, înainte de pierderea cetăţeniei române;

adresa imobilului în care a locuit înainte de dobândirea cetăţeniei române, înscrisă în documentul eliberat de structura pentru imigrări;

domiciliul stabilit după redobândirea cetăţeniei române în temeiul prevederilor art.10 şi art.11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; în cazul în care persoanele deţin paşaport în care este menţionat domiciliul din străinătate, competenţa aparţine Direcţiei Publice de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti.

Documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961, se apostilează.

Documentele eliberate de instituții ale statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sau într-unul din statele membre sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate.

Documentele eliberate de statele membre ale U.E. în aplicarea Regulamentului (UE) 2016/1191 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulaţii a cetăţenilor prin simplificarea cerinţelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 sunt scutite de apostilare sau orice altă formalitate.

Documentele care nu se regăsesc într-una din situațiile enunțate anterior, se supralegalizează, în conformitate cu dispozițiile art.1093 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Documentele de stare civilă ale persoanelor care au statut de beneficiar ai unei forme de protecție internațională în România sunt exceptate de la apostilare/supralegalizare.

Cererile de înscriere a modificărilor intervenite în statutul civil al persoanei sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum şi cu privire la regimul matrimonial ales în faţa autorităţilor/instituţiilor străine competente, se depun personal, prin împuternicit cu procură specială sau prin avocat împuternicit de către titular, de către reprezentanţii legali ai acestuia sau de către persoanele îndreptăţite, după caz, în baza împuternicirii avocaţiale, emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările şi completările ulterioare, și se soluţionează de către ofiţerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul pe marginea căruia urmează să se opereze menţiunea, cu aprobarea şefului serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/directorului D.G.E.P.M.B.; cererile se depun la oricare serviciu public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primărie a unităţii administrativ-teritoriale. Cererile depuse la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României privind înscrierea modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum şi cu privire la regimul matrimonial ales în faţa autorităţilor/instituţiilor străine competente se aprobă şi se înscriu prin menţiune pe actele de stare civilă de către D.G.E.P.

Pe baza actelor de stare civilă se eliberează certificate/extrase multilingve de naştere, căsătorie titularilor sau reprezentanţilor legali ai acestora, și de deces, membrilor familiei, persoanelor îndreptăţite sau altor persoane care justifică un interes legitim ori, după caz, persoanelor împuternicite prin procură specială sau împuternicire avocaţială. Cererea se poate depune la oricare S.P.C.L.E.P., sau după caz, primărie a unității administrative-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P., misiune diplomatică sau oficiu consular de carieră a/al României în străinătate.